Parintele Zosim si alte povestiri

Descriere

„Parintele Zosim era un povestitor neintrecut, avand un repetoriu nesfarsit de povesti minunate de tot felul. Povesti despre sfinti ucisi de pagani in chinuri, povesti despre Stefan cel Mare... povesti despre parinti, surori, mirese si frati robiti, pe care fii, miri si chiar viteji neinruditi cu acei nenorociti ii scapau din robie prin sabie, prin mestesug, prin bani; povesti despre prunci dusi de turci departe in tara lor spre a face din ei ieniceri, care prin intelepciune, sange rece si indrazneala izbuteau sa se-ntoarca acasa, venind pe jos tocmai de la Bagdat si de la Misir, povesti despre siretlicuri de ale grecilor... povesti din vremea rascoalei lui Pasvantoglu, pasa de la Vidin, impotriva sultanului, apoi povesti despre nemti cu coada, despre Prozorovski si despre Camenski, despre ispravile volintirilor, despre prazile lor si ale turcilor in tara, povesti despre chipul cum s-o aruncat in aer viteazul capitan Iordache, la Secu si despre cate altele, nenumarate si toate frumoase. Si povestea curgea din gura mosneagului fara intrerupere, lin si limpede, intr-un grai frumos si nemestesugit...“

De la ultimii martori ai vremurilor fanariote, ai ocupatiilor si razboaielor rusesti si turcesti, de la oamenii care au trait zorii schimbarilor si ai ideii nationale, de la cei care au facut Unirea Principatelor si ne-au asezat intre natiunile Europei sub domniile lui Cuza si Carol I, Radu Rosetti a adunat chipuri si intamplari alcatuind o lume care nu vrea sa treaca in uitare. Sub pana sa, stiinta istoricului cercetator al arhivelor se impleteste cum nu se poate mai fericit cu harul de povestitor mostenit de la parinti si bunici. Impreuna cu Amintirile, povestirile sale alcatuiesc opera ultimului mare cronicar moldovean.

Radu Rosetti (1853–1926) s-a nascut la Iasi, intr-o familie coboratoare din domni ai Moldovei. Bunicul, hatmanul Raducanu, om de arme iscusit, este unul dintre marii boieri din vremurile vechi. Tatal, logofatul Raducanu R., cu studii in Germania, este un om al vremurilor noi, pasoptist si unionist de seama. Mama, domnita Aglae, este fiica lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul domn al Moldovei inainte de Unire.

Isi petrece copilaria la mosia de la Caiuti, in tinutul Bacaului, printre vanatori, guvernante si profesori particulari. Din aceasta perioada dateaza fascinatia pentru istoriile din trecut, pe care le-a auzit de la povestitori de mare talent, incepand cu parintii si continuand cu Alecsandri, Kogalniceanu sau Costache Negri. Nu va mai parasi aceasta preocupare; in anii tineretii si maturitatii devine un adevarat catalog al povestilor, secretelor si mondenitatilor din vechea societate boiereasca.

Trimis la studii in Franta si Elvetia, se intoarce in tara in 1873 cu un bacalaureat in stiinte. Vinde o parte din proprietati, silit de datorii, si incearca o cariera in politica si in administratie, sub obladuirea lui Lascar Catargiu. Se casatoreste in 1876 cu Smaranda Bogdan, cu care are patru copii: Radu, Henri, Eugeniu si Magdalena (dintre ei, generalul acad.Radu R. Rosetti ramane pana astazi cel mai important istoric militar roman).

Este prefect, deputat conservator, director al inchisorilor. In cele din urma devine sef de arhiva in Ministerul Afacerilor Straine. Adversar vehement al politicii rusesti, apropiat de cercul „Vietii romanesti“, pledeaza impotriva intrarii in Primul Razboi de partea Antantei.