Descriere
Un roman despre o epoca sumbra, aceea a Razboiului Rece, despre un sistem totalitar si despre o fetita manipulata atat de regimul comunist, cat si de Occident.
Romanul Lolei Lafon propune un dialog imaginar intre autoare si personajul legendar Nadia Comaneci. Ideea s-a nascut din fascinatia scriitoarei pentru destinul miraculos al Nadiei, fetita care, la paisprezece ani, a inregistrat la Jocurile Olimpice de la Montréal, din 1976, o performanta incredibila: a fost prima gimnasta din lume care a primit nota 10, uluind intreaga planeta.
Impotriva vointei sale, Nadia a devenit mandria unei natiuni: Romania, care in anii ’80, incerca sa convinga Occidentul cu privire la atitudinea sa antisovietica singulara din inima Balcanilor.
Nadia a fost idolul pop al sportului in Vest si „cea mai tanara eroina comunista" in Est. A fost „zeita de la Montréal", copilul unei tari cunoscute doar din pricina lui Dracula si a dictatorului care o conducea. Pentru prima data, fetitele din tarile capitaliste isi doreau sa arate precum fetita-minune din Est. Dar intr-o zi, mica zana a inceput sa creasca...
Departe de a fi o simpla biografie, Fetita care nu zambea niciodata descrie povestea legendarei gimnaste romance instrainate de sine insasi, care a trebuit sa plateasca pentru propria maturizare. Cartea Lolei Lafon analizeaza pretul succesului in lumea gimnasticii, o lume in care corporalitatea devine element cheie, exploatat intens atat de media, cat si de interese de ordin politic, iar individul care aduce succesul devine instrument al propriei imagini.
„Un tipat de femeie, un urlet de placere nebuna tasneste din masa celor 18 000 de spectatori si puncteaza momentul cand picioarele in cipicii albi ating solul fara nicio oscilatie. Cu spinarea arcuita ce deseneaza o virgula pana la degetele-i care gadila cerul, copila saluta. Si computerul afiseaza din nou acel 1.00, in timp ce ea alearga spre Béla, care-i intinde bratele."
Scriitoarea si muziciana Lola Lafon s-a nascut in 1971. Face parte din mai multe grupari anarhiste, antifasciste si feministe.
Primele trei romane ale sale au fost publicate de Flammarion: in 2000, Une fievre impossible a négocier, care a castigat Prix AtoutLire; in 2007, De ça je me console (finalist Prix de Flore 2007) si in 2011, Nous sommes les oiseaux de la tempete qui s’annonce, care a primit Prix Coup de Cour de la 25eme heure la Salonul de carte din Le Mans si a fost finalist la Prix Marie Claire si Prix Sagan.
Romanul Fetita care nu zambea niciodata (Actes Sud) a fost recompensat in 2014 cu Prix de la Closerie des Lilas, Le prix Ouest France / Etonnants Voyageurs, Grand Prix de l'héroine Madame Figaro, Prix Littéraire d'Arcachon, Prix des lecteurs de Levallois.