Descriere
In aceste trei fictiuni definitorii pentru stilul sãu, Ludmila Ulitkaia ofera un tablou al vietii ca atare, cu luminile si umbrele ei, cu micile si marile ei comedii si drame cotidiene. Dar destinele neinsemnate, vietile marunte ale eroinelor scriitoarei ruse dezvaluie intotdeauna adevaruri adanci ale existentei. Intre acestea, faptul ca in dragoste, in credinta, ba chiar si in preajma mortii, oamenii isi pastreazã intotdeauna acea unda de seninatate si acea ironie care constituie omenescul insusi.
Numar limitat de exemplare cu autograful autoarei!
„Fac parte dintre scriitorii care pornesc de la viata. Nu construiesc, nu fac scheme pe care apoi sa le pun in pagina, ci locuiesc in scrierile mele.“ – Ludmila Ulitkaia
„Ludmila Ulitkaia spune ca practica in romanele si povestirile sale o «antropologie aplicata», aflata mereu «la limita dintre Eros si Thanatos». Intr-adevar, eroinele ei sunt indragostite si se afla adesea deopotriva in preajma mortii, dar sunt intotdeauna inzestrate cu o imperceptibila ironie datorita careia stau neincetat de veghe in inima incurabilului.“ — Julia Kristeva
„Ulitkaia creeaza personaje puternice, care ne arata prefacerile sufletului rus de-a lungul complicatei sale istorii.“ — Kirkus Reviews
„Ludmila Ulitkaia este o prozatoare de prima marime in peisajul literar al Rusiei contemporane, precum si o infocata sustinatoare a libertatii de exprimare.“ — The Observer
Ludmila Ulitkaia, una dintre cele mai importante si apreciate voci ale literaturii contemporane, s-a nascut intr-un sat din Urali in 1943. Dupa ce isi ia licenta in biologie la Universitatea din Moscova, lucreaza in cadrul Institutului de Genetica.
La sfarsitul anilor ’70 se angajeaza consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova si scrie scenarii de film. Primul sau roman, Soniecika (1995; Humanitas, 2004), ii aduce instantaneu notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurta la Premiul Booker pentru Literatura Rusa si recompensat cu premiile Médicis étranger si Giuseppe Acerbi.
Urmatorul roman, Medeea si copiii ei (1996), ii sporeste renumele cu o noua nominalizare la Premiul Booker, pe care si-l adjudeca in 2001 pentru Cazul Kukotki, roman incununat si cu Premiul Penne (2006). Inmormantare vesela (1997; Humanitas, 2005; Humanitas Fiction, 2019), unul dintre cele mai apreciate romane ale autoarei, este tradus in peste douazeci de limbi. De acelasi succes se bucura volumul de povestiri Fetitele (2002; Humanitas Fiction, 2013), precum si romanele Minciunile femeilor (2003; Humanitas, 2005; Humanitas Fiction, 2019) si Al dumneavoastra sincer, Surik (2003; Humanitas Fiction, 2008, 2019), castigator a mai multe premii: Romanul anului 2004 in Rusia, Premiul National pentru Literatura in China (2005) si Grinzane Cavour in Italia (2008). Daniel Stein, traducator (2006; Humanitas Fiction, 2011) a fost incununat cu premiile: Bolsaia Kniga (Marea Carte), Parintele Alexandru (Germania–Rusia, 2008) si Simone de Beauvoir pentru libertatea femeilor (Franta, 2011).
In 2010, Ulitkaia publica romanul Cortul verde, tradus in romana cu titlul Imago (Humanitas Fiction, 2016), primit elogios de presa internationala, iar in 2015, Scara lui Iakov (Humanitas Fiction, 2018), care a castigat, in cadrul Premiilor Bolsaia Kniga, Locul al treilea si Premiul cititorilor. Cartile Ludmilei Ulitkaia s-au vandut pana in prezent in peste doua milioane de exemplare. In 2013 i s-a acordat distinctia Officier de la Légion d’honneur si in 2014, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatura Europeana.
In aceste trei fictiuni definitorii pentru stilul sãu, Ludmila Ulitkaia ofera un tablou al vietii ca atare, cu luminile si umbrele ei, cu micile si marile ei comedii si drame cotidiene. Dar destinele neinsemnate, vietile marunte ale eroinelor scriitoarei ruse dezvaluie intotdeauna adevaruri adanci ale existentei. Intre acestea, faptul ca in dragoste, in credinta, ba chiar si in preajma mortii, oamenii isi pastreazã intotdeauna acea unda de seninatate si acea ironie care constituie omenescul insusi.
Numar limitat de exemplare cu autograful autoarei!
„Fac parte dintre scriitorii care pornesc de la viata. Nu construiesc, nu fac scheme pe care apoi sa le pun in pagina, ci locuiesc in scrierile mele.“ – Ludmila Ulitkaia
„Ludmila Ulitkaia spune ca practica in romanele si povestirile sale o «antropologie aplicata», aflata mereu «la limita dintre Eros si Thanatos». Intr-adevar, eroinele ei sunt indragostite si se afla adesea deopotriva in preajma mortii, dar sunt intotdeauna inzestrate cu o imperceptibila ironie datorita careia stau neincetat de veghe in inima incurabilului.“ — Julia Kristeva
„Ulitkaia creeaza personaje puternice, care ne arata prefacerile sufletului rus de-a lungul complicatei sale istorii.“ — Kirkus Reviews
„Ludmila Ulitkaia este o prozatoare de prima marime in peisajul literar al Rusiei contemporane, precum si o infocata sustinatoare a libertatii de exprimare.“ — The Observer
Ludmila Ulitkaia, una dintre cele mai importante si apreciate voci ale literaturii contemporane, s-a nascut intr-un sat din Urali in 1943. Dupa ce isi ia licenta in biologie la Universitatea din Moscova, lucreaza in cadrul Institutului de Genetica.
La sfarsitul anilor ’70 se angajeaza consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova si scrie scenarii de film. Primul sau roman, Soniecika (1995; Humanitas, 2004), ii aduce instantaneu notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurta la Premiul Booker pentru Literatura Rusa si recompensat cu premiile Médicis étranger si Giuseppe Acerbi.
Urmatorul roman, Medeea si copiii ei (1996), ii sporeste renumele cu o noua nominalizare la Premiul Booker, pe care si-l adjudeca in 2001 pentru Cazul Kukotki, roman incununat si cu Premiul Penne (2006). Inmormantare vesela (1997; Humanitas, 2005; Humanitas Fiction, 2019), unul dintre cele mai apreciate romane ale autoarei, este tradus in peste douazeci de limbi. De acelasi succes se bucura volumul de povestiri Fetitele (2002; Humanitas Fiction, 2013), precum si romanele Minciunile femeilor (2003; Humanitas, 2005; Humanitas Fiction, 2019) si Al dumneavoastra sincer, Surik (2003; Humanitas Fiction, 2008, 2019), castigator a mai multe premii: Romanul anului 2004 in Rusia, Premiul National pentru Literatura in China (2005) si Grinzane Cavour in Italia (2008). Daniel Stein, traducator (2006; Humanitas Fiction, 2011) a fost incununat cu premiile: Bolsaia Kniga (Marea Carte), Parintele Alexandru (Germania–Rusia, 2008) si Simone de Beauvoir pentru libertatea femeilor (Franta, 2011).
In 2010, Ulitkaia publica romanul Cortul verde, tradus in romana cu titlul Imago (Humanitas Fiction, 2016), primit elogios de presa internationala, iar in 2015, Scara lui Iakov (Humanitas Fiction, 2018), care a castigat, in cadrul Premiilor Bolsaia Kniga, Locul al treilea si Premiul cititorilor. Cartile Ludmilei Ulitkaia s-au vandut pana in prezent in peste doua milioane de exemplare. In 2013 i s-a acordat distinctia Officier de la Légion d’honneur si in 2014, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatura Europeana.