Anatomia distructivitatii umane

Descriere

Care sunt rădăcinile agresivităţii umane? Cum putem explica resorturile războaielor sau ale regimurilor opresive? Pornirile noastre violente ţin de animalitatea noastră ori constituie, mai curând, o determinantă culturală? Încercând să-şi croiască o cale dincolo de instinctualismul lui Konrad Lorenz şi al neodarwiniştilor şi dincolo de behaviorismul lui Skinner (pentru care violenţa este o condiţionare strict socială), Fromm distinge între două chipuri fundamental diferite ale agresivităţii. Dacă, pe de o parte, se poate vorbi despre o agresivitate „defensivă" sau de supravieţuire, moştenită pe linie biologică, pe de cealaltă parte descoperim agresivitatea „malignă", pura distructivitate, care incită la violenţă din motive ce rezidă în caracterul uman. Considerând-o ca pe o deformare a personalităţii, şi nu ca pe un dat inevitabil al naturii umane, Fromm descrie patima distructivităţii trecând prin visele pacienţilor lui Freud, prin sadismul birocratic al lui Stalin şi încheind cu „necrofilia" lui Hitler.


Prezenta carte constituie cea mai închegată construcţie teoretică a lui Erich Fromm, combinând date din neurofiziologie, antropologie, preistorie, etologie şi, mai ales, psihanaliză. Este un volum de referinţă pentru ştiinţele sociale, dar şi un răspuns în cheie critic-umanistă la pesimismul lumii de azi.


Erich Fromm (1900–1980), sociolog şi psihanalist, a făcut parte din Şcoala de la Frankfurt, iar în 1933 a emigrat în SUA. La Editura Trei au mai apărut: Arta de a fi, Budismul Zen şi psihanaliza şi A avea sau a fi?.


Cuprins
Prefaţă
Terminologie
Introducere. Instincte şi pasiuni umane

Partea întâi. Instinctivism, behaviorism, psihanaliză
Capitolul 1. Instinctualiştii
Capitolul 2. Teoreticieni ai mediului şi behaviorişti
Capitolul 3. Instinctualism şi behaviorism: diferenţe şi asemănări
Capitolul 4. Contribuţia psihanalitică la înţelegerea agresivităţii

Partea a doua. Dovezi împotriva abordării instinctualiste

Capitolul 5. Neurofiziologia
Capitolul 6. Comportamentul animal
Capitolul 7. Paleontologia
Capitolul 8. Antropologia

Partea a treia. Tipuri de agresivitate şi distructivitateşi condiţiile lor specifice

Capitolul 9. Agresivitatea benignă
Capitolul 10. Agresivitatea malignă: premise
Capitolul 11. Agresivitatea malignă: cruzimea şi distructivitatea
Capitolul 12. Agresivitatea malignă: necrofilia
Capitolul 13. Agresivitatea malignă: Adolf Hitler, un caz clinic de necrofilie

Epilog. Despre ambiguitatea speranţei
Anexă. Teoria lui Freud despre agresivitate şi distructivitate
Bibliografie