Despre libertate

Descriere

„Mill reprezinta in lumea anglo-americana ceea ce este Nietzsche pentru traditia continental-europeana: apogeul «modernitatii». Nu este de mirare ca eseul Despre libertate e atat de relevant, atat de rezistent in contemporaneitatea lui.“ - Gertrude HIMMELFARB

„Impactul tratatului lui Mill asupra gandirii politice a fost imediat si a lasat urme de durata. El a inlocuit formularile anterioare ale argumentarii in favoarea individualismului si tolerantei, de la Milton la Locke pana la Montesquieu si Voltaire, si ramane pledoaria clasica pentru libertatea individuala.“ - Isaiah BERLIN

John Stuart Mill s-a nascut la Londra, la 20 mai 1806. A avut parte de una dintre cele mai faimoase experiente educationale. Tatal sau, economistul si filozoful utilitarist James Mill, discipol al lui Bentham, l-a crescut complet separat de alti copii: baiatul stia greaca la cinci ani, algebra si latina la noua ani.

Nici un fel de religie, de metafizica nu au fost lasate sa patrunda pana la John Mill. Rezultatul acestei educatii a fost ambiguu: John a absorbit utilitarismul lui Bentham si al tatalui sau, dar a trecut si printr-o criza profunda la varsta adolescentei. John Stuart Mill, mai ales in ceea ce priveste filozofia politica, nu s-a rezumat doar la autorii anglo-saxoni. El se refera la germanul Wilhelm von Humboldt cu respect si a fost in legatura stransa cu francezul Tocqueville.

Se spune adesea, si se pare ca pe buna dreptate, ca John Stuart Mill este ultimul mare liberal clasic si primul liberal modern. La Mill se pot gasi preocupari si pentru distribuirea echitabila a veniturilor sau pentru rolul comunitatii in viata sociala. Exista insa si cealalta fateta, teoretizarea libertatii individuale; este latura atat de bine ilustrata in eseul Despre libertate, aparut in 1859. Aici teza centrala consta, in fond, in aceea ca individul este suveran asupra lui insusi, asupra propriului trup si spirit. Mill denunta orice tiranie asupra individului, fie ea si tirania majoritatii. Mill a fost o personalitate multilaterala: a scris tratate de economie si de logica, a dezvoltat filozofia utilitarista si filonul traditiei empiriste engleze. A murit in 1873.