Foc. Din Jurnalul dragostei, necenzurat

Descriere

„Nu cred decat in foc. Viata. Foc. Fiind eu insami o flacara, ii inflacarez pe altii. Niciodata moarte. Foc si viata. Le jeu." (Anais Nin)

Foc este o carte a oglinzilor, a jocurilor erotice, a iubirilor paralele (care se hranesc sau se anihileaza reciproc). Un concert de muzica a trupului. Si o vivisectie, pasionala si lucida in acelasi timp, a eului feminin in plin proces de autodezvaluire. Sau poate de automistificare? Sa fie jurnalul o tesatura densa de „minciuni miraculoase", inspirate si menite sa inspire? Exista oare si in scris o anume naturalete a actritei care se joaca pe ea insasi?

„Jurnalul meu este o oglinda; el spune povestea visatoarei care, cu multa vreme in urma, isi traia viata asa cum ar fi dat paginile unei carti" - scrie Anais Nin. Foc, al treilea volum din celebrul jurnal necenzurat al scriitoarei, are ca fundal New Yorkul anilor 1934-1937, „o uriasa jucarie sclipitoare", in care Anais Nin evadeaza din colivia aurita a vietii alaturi de sotul ei, Hugo Guiler. Pentru ea, erosul inseamna dualitate si, inevitabil, tragedie. Alaturi de psihanalistul Otto Rank, traieste orgii ale mintii; cu scriitorul Henry Miller, impartaseste febra creatiei si atinge extazul. Marturiseste insa ca il asteapta pe barbatul care o va mantui de toti ceilalti si, poate, il gaseste in pasionalul Gonzalo Moré, de descendenta incasa, care ii deschide portile misticismului. Mediteaza asupra naturii masculine si feminine, asupra sexualitatii, viselor, psihanalizei si dorintei de creatie. Cat din fiinta ei profunda ne dezvaluie insa Anais Nin? Cat din jurnalul ei este persona, masca, plasmuire, si cat este „pura" autobiografie?

Anais Nin (1903-1977) s-a nascut in Franta, intr-o familie cu radacini cubaneze, franceze si, din partea mamei, daneze. Are unsprezece ani cand tatal ei paraseste familia. Imediat dupa aceea, in drum spre America, Anais incepe sa-si scrie faimosul jurnal.

La douazeci de ani se casatoreste cu Hugo Guiler si se muta la Paris. Aici descopera lumea scriitorilor, a artistilor, a avangardei si psihanalizei, o lume boema in care isi traieste liber aventurile amoroase – cu Henry Miller, Otto Rank, Antonin Artaud, Edmund Wilson, Gore Vidal –, pe care le consemneaza in jurnal. Isi castiga existenta lucrand ca model, dansatoare, psihanalist amator.

In 1932 ii apare prima carte, D.H. Lawrence: An Unprofessional Study, urmata de House of Incest (poem in proza, 1936), Winter of Artifice (1939) si Under a Glass Bell (povestiri, 1944), „romanul continuu"Cities of the Interior (compus din Ladders to Fire – 1946, Children of the Albatross – 1947, The Four-Chambered Heart – 1950, A Spy in the House of Love – 1954 si Seduction of the Minotaur – 1961), scrierile erotice Delta of Venus (1969) si Little Birds (1979, postum).

Jurnalul lui Anais Nin este publicat in forma cenzurata incepand cu 1966. Volumele aceluiasi jurnal incep sa apara necenzurate din anii '90, in seria „Jurnalul dragostei":Henry si June (Henry and June: 1931-1932; 1990; ), Incest (Incest: 1932-1934; 1992; ), Foc (Fire: 1934-1937; 1996;), Nearer the Moon: 1937-1939 (1996).