Descriere
Cine deschide paginile acestei carti va descinde intr-o clipa la curtea voievozilor romani din timpurile vechi: va trece din sala tronului in iatac, va privi apoi de pe zidurile cetatii luptele dintre falnicii cavaleri si salbaticii cazaci pentru a apara o preafrumoasa Doamna, se va plimba nestingherit prin gradinile inmiresmate ale palatelor brancovenesti, va sta alaturi de nuntasi veseli, dar si de boieri inlacrimati. Va trage cu urechea la intrigile ce leaga si dezleaga domniile, va asista la incoronari pline de fast, dar si la crude maziliri. Va calatori la Stambul sau la curtile marilor imparati, in frumoasa Venetie, dar si in tinuturile salbatice locuite de tatari.
Faimoasa carte a lui Constantin Gane, care a incantat generatii de-a randul, ar putea sta sub titlul O mie si una de povesti. Si totusi, istoria romanilor e, in aceste pagini, o istorie care se petrece aievea. Si care, pentru o clipa, pare sa nu mai fie o istorie ce a trecut.
Constantin Gane (1885–1962), prozator si memorialist, descendent din vechea familie a Ganestilor, s-a nascut la Botosani si a facut studii de drept in Germania, la Rostock, unde si-a luat doctoratul in 1910. Dupa intoarcerea in tara lucreaza vreme de cincisprezece ani ca avocat la Botosani si Bucuresti. Se inscrie in 1913 ca voluntar in campania militara din Bulgaria, apoi lupta in trupele romane din Primul Razboi Mondial.
In 1937 infiinteaza si conduce, la Bucuresti, revista Sanziana. Tine numeroase conferinte si are, intre 1929 si 1937, o serie de interventii radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare. In 1934 devine membru al Societatii Scriitorilor Romani. Intre anii 1940 si 1941, ca ambasador al Romaniei la Atena, pledeaza pentru drepturile romanilor macedoneni. Condamnat de regimul comunist in 1949, moare in inchisoarea din Aiud, la varsta de 77 de ani, fiind aruncat intr-o groapa comuna.
Pascal Bruckner
Meceanu | 06-12-2014
Cartea nu este ilustrată. Ar trebui înlăturată această menţiune din prezentarea făcută de dvs.