Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european. Convorbiri cu Czeslaw Milosz

Descriere

„Carte a sfasierilor tragice si a iluziilor pierdute, a prieteniilor fierbinti si a despartirilor definitive, a utopiilor naucitoare si a credintelor sfaramate, Secolul meu face parte din acel inestimabil tezaur al adevarului despre un secol devastat de naluci ideologice cu efecte catastrofale. O asez alaturi de marturisirile unor Panait Istrati, Arthur Koestler, Aleksandr Soljenitin, Varlam Salamov, Margarete Buber-Neumann, Whittaker Chambers si Ignazio Silone. Comunismul a urmarit distrugerea omului interior, spune Wat. In cazul sau, esecul acestui proiect a fost total. Omul interior a invins.“ - Vladimir TISMANEANU

„Publicata la cativa ani dupa moartea lui Wat, aceasta remarcabila transcriere a memoriilor sale inregistrate inflacareaza imaginatia. Asemenea lui Dostoievski si Soljenitin, Wat isi evoca viata de detinut politic cu o precizie dureroasa, impletindu-si amintirile cu portrete pline de compasiune sau comice ale tovarasilor sai de detentie si ale gardienilor. Dar geniul lui Wat se afla dincolo de evocarea remarcabila a locurilor si de portrete... Adevarata sa forta iese la iveala prin implicatiile politice si spirituale ale peregrinarilor lui prin treisprezece inchisori poloneze si rusesti in anii ‘30 si ‘40. Wat incepe prin a fi comunist si evreu si sfarseste ca anticomunist si crestin care continua sa-si afirme evreitatea. Mai presus de toate, el isi apara viata interioara...“ - Library Journal

„Ca document al unui martor istoric, Secolul meu este o lucrare extraordinara. Dar, mai mult decat atat, este o capodopera a genului autobiografic. Vocea lui Wat este irezistibila, si el isi spune povestea cu o asemenea rigoare si inteligenta, cu o asemenea caldura umana coplesitoare, incat cuvintele lui te schimba pentru totdeauna... Este o realizare magnifica, una dintre cele mai miscatoare si puternice carti pe care le-am citit vreodata.“ - Paul AUSTER

„Un poet polonez isi povestea viata altui poet polonez, mai tanar cu o generatie... Aveam sentimentul ca se naste o inregistrare cu dubla semnificatie: oferea informatii despre comportamentul intelectualilor din secolul XX, paralizati si pietrificati de imaginea comunismului, care era pentru ei ca un cap al Meduzei; si era un adaos indispensabil de acum inainte pentru orice manual de literatura polona consacrat secolului nostru... Este o imagine panoramica dinamica, cu o actiune ce se desfasoara pe diferite latitudini geografice, de la Paris... pana la poalele Pamirului.“ - Czeslaw MILOSZ

Aleksander Wat – pseudonimul lui Aleksander Chwat (1 mai 1900, Varsovia – 29 iulie 1967, Antony, Franta) –, poet, prozator si teoretician al artei, este considerat unul dintre cei mai importanti scriitori polonezi ai secolului XX. Descendent al unei vechi si distinse familii evreiesti, a urmat cursurile Universitatii din Varsovia, unde a studiat filozofia, psihologia si logica. A avut legaturi stranse cu avangarda literara, publicandu-si prima carte de poezie in 1920, iar cativa ani mai tarziu, in 1927, o culegere de povestiri.

Wat a editat o serie de reviste influente – printre care Nowa Sztuka (Noua Arta) si Miesiecznik Literacki (Mensualul Literar) – si a ajutat la diseminarea operei lui Maiakovski si a futuristilor in Polonia, inainte de a deveni adept al partidului comunist.

Intre 1933 si 1939 a fost directorul literar al celei mai renumite edituri poloneze de la acea vreme, Gebethner & Wolff. In 1939, dupa invadarea Poloniei de catre nazisti, s-a refugiat la Lvov. Arestat in 1940 de NKVD, a fost incarcerat la Zamarstinov, apoi transferat succesiv la Kiev, Lubianka, Saratov. Amnistiat in noiembrie 1941, a fost trimis in Kazahstan. In 1946 a primit permisiunea sa se intoarca in Polonia, unde a fost numit redactor-sef la PIW (Institutul Editorial de stat), dar, din cauza convingerilor anticomuniste, a fost silit sa renunte la aceasta functie, castigandu-si viata mai ales ca traducator.

Anul 1953 a marcat inceputul unei boli nervoase incurabile cu caracter psihosomatic. In 1959 a emigrat in Franta. In 1963 Wat a fost invitat sa predea literaturi slave la Center for Slavic and East European Studies de la University of California (Berkeley). De la inceputul anului 1964 si pana in iunie 1965, Wat s-a aflat la Berkeley, unde a inregistrat o serie de convorbiri despre viata sa (pe care le considera un fel de „jurnal vorbit") cu Czeslaw Milosz, publicate postum sub titlul Secolul meu.

Coplesit de boala care l-a macinat vreme de paisprezece ani, Aleksander Wat s-a sinucis pe 29 iulie 1967, la domiciliul sau de la Antony (Franta). Marturiile lui Wat reprezinta o tulburatoare radiografie a sistemului totalitar comunist, bazata in mare masura pe propriile trairi si experiente, pe observatii si analize concrete, dezvaluind nu doar drama unui intelectual rafinat, ci in primul rand dimensiunea raului pe care l-a generat un astfel de sistem.